Iubirea s-a întalnit cu Ura la un pahar de vorbă pe marginea jurnalului siropos . S-au luat la ceartă :
Iubirea: eu ii fac pe oameni fericiţi !
Ura: mereu îi dezamăgeşti cu apariţiile tale scurte ! eu îi fac să se liniştească , cu mine rămân până la urmă!
Iubirea :
dacă nu aş fi eu toţi oamenii ar fi trişti şi singuri !
Ura : dacă n-ai fi tu nimeni nu ar mai suferi !
Iubirea : dacă nu aş fi eu tu nu ai exista!
Atunci Ura a tăcut şi s-a gândit că are dreptate dar că nu i-ar putea spune pentru că ştia că putea exista şi altfel. Nu ştia cum , dar era sigur că exista un mod.
Iubirea s-a ridicat brusc supărată şi s-a îndreptat spre colţul ars al unei pagini din jurnalul în care era prinsă. Ura a urmărit-o şi nu i-a vorbit până când nu şi-a dat seama că era mai tristă ca de obicei şi fără roşeaţă în obraji. S-a apropiat de ea şi i-a şoptit la ureche : tu îi faci pe oameni fericiţi . Atunci Iubirea s-a întins pe spate şi l-a luat de mână vrând să zboare printre Trecut şi Viitor şi Prezent. S-au ţinut de mână tot timpul până când Iubirea l-a întâlnit pe Sărut şi s-a îndrăgostit nebuneşte .
Ura îi privea ţinându-se de mână , alergând printre cuvinte . De atunci a fost mereu lângă ea cu toate că ea s-a căsătorit cu Sărut şi au făcut mulţi copii pe care i-au numit Sentimente. Tot de atunci de la Ură la Iubire nu e decât un pas.
Imi e atat de dor de tine....deja mi s-a luat fiecare fraza,fiecare gand imi fuge la tine!De ce esti acolo si eu am ramas aici lupatandu-ma cu amintiri?Baby am ajuns sa te urasc,fiindca te iubesc.Inca ma doare faptul ca nu sunt in stare sa spun ce simt pentru tine,de frica unui amarat de refuz,de ce dor atat de mult cuvintele...Traiesc pentru a te vedea dinou,tu esti inspiratia viselor mele si stiu ca nu voi putea trece peste sentimentul ce ti-l port tie prea curand.Fiindca am ajuns sa te iubesc,de ce nici eu nu stiu.Te rog lasa-ma sa iti arat ce este iubirea!!!Accepta-ma asa cum sunt,hai sa ne cladim impreuna propria lume care sa fie traita doar in doi.Fa-ma sa zbor,arata-mi ca exista finaluri fericite si in realitate nu doar in carti cu printi si printese!A trecut si Craciunul,va trece si revelionul si eu am acelasi gand in cap te astept...da astept sa revii si sa ii dai vietii mele culoare.Esti cel mai important lucru aparut recent in viata mea,imi lipsesti si stii asta,imi doresc sa iti sarut buzele dar stiu ca nu voi putea asta vreodata fiindca tu mereu ai pe altcineva,imi este greu...
Doamne,daca pamantul ar vorbii ti-ar spune cate inimi am frant si cati am refuzat numai din cauza ta...da TU,pe care il iubesc si il doresc mai mult decat pe oricare altul.De cand te plac m-am tot gandit la un cuvant sau la o fraza sa te pot descrie,dar nu am gasit.Mi-am stors creieri in urma unui raspuns bine definit si nu a aparut niciunul.Tu esti la fel ca dragostea si ura,cuvintele nu te pot defini.Tu esti ambiguu,esti fara sens si esti ispita mea ce ma indruma spre pacate,multe pacate!Esti genul de baiat pentru care multe ar renunta la viata lor doar sa iti faca pe plac,doar sa te aiba...Eu eu sunt ceea ce mi-am dorit mereu sa fiu,sau poate nu!Sincer regret cateodata ca te iubesc fiindca imi tii inima si mintea mereu ocupate.
De cand ai plecat ma simt slabita de toate puterile si ficare zi fara tine ma face sa te doresc mai mult, ce n-as da sa fii aici acum.Mi-e atat de dor de tine,de buzele tale si de ochii aia mari si caprui...imi e dor de tot ce insemni tu!Esti atat de special doar pentru ca te iubesc,si nu m-as putea opri vreodata sa scriu despre tine . Esti imperfect , unic si nefinisat . Nu stii sa iubesti , insa o faci in modul cel mai frumos si inocent. Esti un copil intr-un corp de om mare , cu ganduri si idealuri imense , matur si sincer. Fara tine nu ar mai rasari soarele asa de frumos!Te vreau pe tine ! M-am pierdut undeva departe si vreau cat mai repede sa imi trasezi drumul spre casa . Nu vreau realitate , vreau visele cu tine : noi doi si marea . Asta e pentru tine , inger fara aripi... Te iubesc , te iubesc asa cum soarele iubeste cerul sau luna stelele . E demodat , dar te iubesc in versuri , in cuvinte , in soapte, in priviri , in vise...
Ruj sters. Urme de rimel pe obraz . Amintiri halucinante. Lovituri dure. Urme nemuritoare. Suflet fragil . Am plecat nervoasa si-am zis ca totul s-a terminat. E greu sa o iei de la capat. Ma dor gandurile ! N-am nevoie de nimic.Nu pot sa nu ma gandesc la tine,iluzia mea dulce!
P.S : As vrea sa te uit dar nu pot!!!<3
Ninge x_X,urasc iarna la fel de mult cum urasc ca langa mine e un loc gol ce te asteapta pe tine...Ai plecat de langa mine si simt numai durere a2-a zi fara tine si deja imi este greu.Unde esti tu acolo imi este si fericirea,alaturi de tine imi e mai bine daca as putea da timpul inapoi la clipele alea cand ma strangeai in brate as vrea sa il opresc sa nu mai treaca,stiu ca mai am multe de invatat dar nu pot descrie in cuvinte ce simt eu acum pentru tine.Am ramas profund remarcata cand te-am vazut prima data,as da orice sa fii al meu.Sunt doar niste cuvinte ce as vrea sa se intample...Pacat ca esti departe,oricum nimic nu va schimba ceea ce simt pentru tine,sentimentele nu pot fii puse pe balanta si nici o distanta nu mi te poate fura din minte!Sunt ratacita in noapte si pierduta printre fulgii de nea,tu vei fii mereu steaua ce lumineaza viata mea.Mereu ma pierd in prezenta ta,numai sunt eu cand ma privesti in ochii,stiu ca multe te vor si putine te au!Dar as vrea sa fii al meu macar pentru o clipa...Sunt atatia care ma vor si ma joc cu sentimentele lor doar gandindu-ma la tine, simt ca ma topesc de dorul tau!
Gandurile mele toate,au un drum acela catre tine...Cand ma uit pe geam parca te vad pe tine si obsesia mea pentru ceea ce faci s-a aprofundat,vreau sa stii ca esti SPECIAL,deci simte-te!As vrea sa fim eu si tu fara sa ne pese ce spune lumea ca tu saruti gura mea nu gura lumii.Suntem atat de diferiti,dar totusi atat de perfecti impreuna...nu uita ca o fata te asteapta acasa.Nu vreau sa spun numele tau,asa ca voi acoperi aceasta fraza cu alte cuvinte,de cand te-am cunoscut am stiut ca mi-ai umplut inima.Nu accept ca soarta sa aleaga un final,vreau sa te intorci in viata mea sa fii langa mine intr-o lume rea!Strada e pustie si merg fara directie trecand pe langa parcul cu amintiri,mi se mai scurge o lacrima...Ma simt goala pe dinauntru,o durere ma macina profund fiindca odata cu plecarea ta ai luat si jumatate din inima mea!As vrea sa pasim pe drumul vietii tinandu-ne de mana,pentru ca langa tine vad o noua viata...
Vreau sa treaca timpul mai repede,iar tu sa te intorci....caci tu insemni mult pentru mine.Inca te mai iubesc dupa tot ce mi-ai facut,doar in sufletul meu pe tine te pastrez.Fara tine totul este schimbat,iar eu inca visez la visul meu in doi chiar daca stiu ca nu are rost.Ceva ma tine pe loc si nu ma lasa din suflet sa te scot,chiar de pleci lasa putin din tine sa imi fie alaturi la rau poate imi va fi mai bine!In zadar incerc sa te uit,te iubesc dar asta nu imi permite sa mai gresesc...durerea ma rapune si ma sinucid usor decand ai plecat.Cu gandul mereu aproape de tine te astept,esti o fila din poveste vietii mele!Sunt goala a ramas cenusa sperantelor stinse,noapte nu pot sa dorm stau lipita langa telefon asteptand sa suni.Incerc sa ascund tot ce simt pentru tine.Cand esti aproape de mine simt dorinta de-a te strange in brate,ma simt pierduta,devine din ce in ce mai greu sa te ignor.Suna ciudat dar te vreau,as face orice sa te am,sa te simt si in brate sa te strang!Imi doresc sa fiu aproape de tine si sa am din ce in ce mai mult...dar astea sunt doar niste vise si tu esti slabiciunea viselor mele.Astept ziua sa vii inapoi si sa te gandesti mai bine,sa vezi cat te iubesc.Inima ta este ocupata eu nu mai am loc in ea dar totusi as vrea sa te simt si sa fi al meu mai mult ca niciodata,imi provoc singura durere si gandul ca numai esti aici ma omoara!
Astazi ar fi fost soare daca ai fi fost aici,fiindca tu imi provoci fericire.Astazi as vrea sa iti spun ca imi e dor de tine mai mult ca niciodata.Astazi am realizat ca daca inchid ochii te simt atat de aproape chiar daca esti departe!Astazi as vrea sa pot crede ca intr-o zi ma vei iubii!Astazi mi-am dat seama ca atunci cand am spus "te iubesc" nu a fost o gluma!Astazi desi nu esti aici eu inca te vad!Astazi daca as putea sa imi doresc ceva ar fii sa numai pleci niciodata de langa mine!Astazi lumea mea ar prinde culoare daca as putea sa te privesc in ochi o clipa!Astazi te-as strange in brate cum nu am facut-o niciodata daca m-ai lasa...Astazi stiu ca e prima lacrima varsata de dorul tau,timp de o luna promit sa le colectez pe toate!Astazi fiecare ora care s-a scurs a trecut mai greu fiindca tu nu ai fost aici!Astazi nu a plouat numai afara ci si in inima mea!Astazi timpul imi este cel mai mare dusman!Astazi am comis o crima,am ucis inca un gand despre tine,dar era zadarnic...Astazi as vrea sa iti pictez un tablou cu fiecare vis ce il am despre noi doi!Astazi as vrea sa te gandesti ca cineva adoarme in fiecare noapte cu gandul la tine!Astazi numai pot spune nimic despre sentimentele mele fiindca depasesc gandurile omenesti!Astazi e doar o alta zi in care m-am gandit la tine!Stiu si vad tot ce se intampla cu tine si doare ca nu esti langa mine,ochii mei numai suporta...si stiu ca asta este doar prima zii si ca mai urmeaza inca o luna fara tine si mereu inchid ochii sperand ca durerea va disparea!Zambesc mereu,dar ce este in sufletul meu decat eu stiu.Nu pot fii o fata obisnuita fiindca am dreptul sa fiu extraordinara si sa visez la tine scumpa mea iluzie!
Inceputul unei lungii depresii,astept sa te intorci scumpa mea iluzie,dulce!
Poate ca numai stiu sa iubesc,dar de ce se ofera atatia sa ma invete!?De ce orice fac ma gandesc la acel El si la faptul ca nu o sa mai fie...pentru o perioada.Nu sunt perfecta am si eu defecte,dar asta e viata care imi place!Cica eu umblu dupa profit!!!Ohh,boy asta e poate nu e persoana potrivita,ca tot venii vorba de persoane potrivite sa stii ca nimeni nu face ca tine...Am ajuns sa gandesc cu voce tare cateodata dorindu-mi sa fie ca alta data dar acum eu plec,spernd sa gasesc fericirea punandu-mi o intrebare "Oare daca!?".Dar nu are niciun rost,insa de ceva timp in inima am ace...ma gandesc la multe,dureri ma apasa!Nu am stiut sa aleg intre bine si rau,imi aduc aminte de parca totul a fost ieri si acum imi vine sa zbier...Din toate cuvintele astea doar 10 ma fac sa rostesc nume ce nu demult m-au facut sa zambesc.Dar shht,desi astept sa vina nu se mai intorc!
Atunci cand inchid ochii ma simt pe mine,simt mainile tale care in brate ma strangeau acum ceva timp!Cateva soapte ce acum imi tin companie,dar pana cand pana cand sa ma mai gandesc la tine!?Un tovaras de-al tau mi-a spus odata ca eu stiu decat sa colectez suflete,poate ca asa e dar pe-al tau nu am reusit sa il colectez...Stiu bine ca peste noapte nu or sa plece sentimentele adunate...am incercat sa te uit dar nu am reusit si indiferenta ta ma doare.Inca nu imi vine sa cred ca nu mai esti aici,as vrea sa te simt dinou in pat la noapte.Am atatea de spus,dar parca inspiratia dispare,aud pasi tai si dor!Da uite chiar imi pasa nu-i simplu sa nu ma gandesc la tine si m-am saturat sa spun ca totul va fi bine.Si ca toti ce au trecut prin sufletul meu,care acum e gol la fel ca locul asta fara tine!Visele imi sunt tripate de imaginea ta...Mintea se lupta cu trecutul vrea sa te uite dar nu poate...
Adio,draga mea iluzie!
Draga Eu,iti zic la revedere caci am niste promisiuni de respectat,niste persoane de uitat si altele de iubit!Nu am nici o indoiala, ca as putea sa il iubesc pentru todeauna,fara sa ma plictisesc,doar ca trebuie sa imi rectific greselile.La revedere 2.04,la revedere baiatul cu bocanci maro si la revedere Tu,da acel tu care ma tineai treaza noapte!Bine ai venit sinceritate,iubire si incredere.Ma dezbrac de costumul acela care l-am purtat 2 ani neincetat acelasi costum de catea fara suflet si il arunc undeva intr-un colt de camera si las sentimentele sa iasa la suprafata.Nu vor fi altceva decat niste amintiri,care spun uite ba asa am fost odata!Dumnezeu stie ca as da orice sa ma ierte si sa ma lase sa ii arat ca pot si eu sa iubesc,dandu-mi o noua sansa, am nevoie de el caci mi se pare aiurea fara acel baiat,"indiferent".Dar am dat-o in bara, stiu ca am dat-o in bara, admit ca am dat-o in bara dar toata lumea o da in bara, acum sufletu imi este incuiat si cheia lui se afla la tine!!Vezi tu asta e doar un cosmar, deci clipesc de doua ori,imi deschid ochii sperand ca el va fi langa mine.Ce inseamna el pentru mine,este ca aerul pe care il respir.
Stiu ca fac caz din orice si ca uneori sunt stresanta,dar tu m-ai acceptat asa cum sunt!Si asta inseamna enorm pentru mine,ma voi schimba pentru tine ii voi lasa pe toti...si tu in inima mea campion vei fi!Nimeni nu ma va iubi mai bine ca tine,nimeni nu ma va duce mai sus tu stii sa ma apreciezi.Trebuie sa raman cu tine, baby nimeni nu m-a facut niciodata sa ma simt astfel.Te stiu si ma stii si doar asta conteaza,nu sunt fata visurilor tale , nu's perfecta niciodată nu am spus ca sunt cazuta din rai am defecte chiar foarte multe,dar hai sa trecem peste!Am nevoie de tine sa fiu puternica,am nevoie de tine pentru a-mi sublinia greselile.Iubirea mea pentru tine este destul de puternica tu trebuie sa sti!
Se trezise dimineata credea ca acea noapte in care a chinuit oameni hranindu-se cu sangele lor,a fost doar un vis.Dar nu a apucat sa se ridice din pat ca si-a vazut mainile pline de sange."Ce-am facut am devenit un mostru,nu se poate nu pot suporta sa ma comport asa!"Nici nu s-a schimbat bine ca i-a sunat telefonul,atunci speriata,Zoe,a sarit din pat si a raspuns era Mike:
-Buna dimineata,printesa mea!
-Heei....
-Ce e cu dezamagirea asta,in voce ta?
-Sunt un monstru...a tipat tare si vocea ei a trantit usa de la baie,habar nu avea ce puteri stapaneste
-Nu nu esti un monstru esti o creatura divina!spuse Mike.
-Da tu nu esti ca mine tu nu chinui pentru a te hranii!
-Asa e,dar mi-as fi dorit sa fi fost asa iti garantez ca e mult mai bine.
Puf,telefonul s-a inchis,in capul meu erau o multime de ganduri,sentimente si tot felul de trairi!Ce era el,ce putea fii mai groaznic decat sa omori oameni nevinovati.Oare ce!?I-au dinou acea carte in mana si citesc gasesc ceva ce ma pune pe ganduri:"Omul-varcolac se va transforma in timpul unei eclipse, iar sufletul sau este cel care va urca in cer si va manca Soarele si Luna. Daca legatura sufletului cu trupul este intrerupta in timpul transformarii, sufletul este pierdut pe vecie.Si aceasta creatura vaneaza pentru satisfactie si are puteri precum hipnoza!"Oau,oau,oau Mike pare sa fie ceva si mai rau decat mine.
Aici, e vorba doar de mine
Nu de cei care se cotesc cand trec pe strada, nu de cele care ar vrea sa fie cum sunt eu, doar ca nu au curajul sa o faca, nu de toti oamenii care au intrat in viata mea, la fel cum au iesit : seci, cu mainile in buzunare, sperand ca intr-o zi ma voi intoarce si ii voi vrea inapoi, indiferent de necazurile pe care mi le-au facut.
Aici, e vorba despre ce VREAU EU. Despre cum traiesc si cum simt, despre motivele puerile de a zambi sau deopotriva de a plange, despre cum cad in fiecare zi, doar pentru a putea mai tarziu sa ma ridic, sa-mi scutur hainele, sa-mi iau tocurile , sa-mi afisez zambetul si dulceata din privire, sa-mi deschid un nasture la camasa si sa imi caut in magazine, cele mai scurte fustite.. E vorba de felul meu de a scrie, de felul meu de a vorbi, de felul meu de-a iubii ...Sa mint? Am mai spus, dar vreau sa repet. Nu am motive. Aici sunt EU. Aici , unde nimeni nu ma poate privi in ochi cu dispret sau cu mila.
Am simtit nevoia sa specific asta. Sa va asigur inca o data, ca nimic nu e fictiune...Si Doamne cat as vrea sa fie! Sa stiu ca nu-s eu cea de aici. Ca drama mea, defapt dramele mele, sunt decat o inventie stupida a unei persoane care nu are ce face si-si umple timpul scriind... Ce bine ar fi sa fie aici, in fata laptopului, o domnisoara cuminte, draguta...sa fie aici o copila naiva, care asteapta sa o sune un iubit ideal, care nu o inseala si care-o iubeste... o fata dulce si blanda, care nu a fumat in viata ei si crede ca Ballantines, e ceva zi asemanatoare cu Valentine's...Dar...e vorba de adevar. De adevaruri greu de crezut, greu de digerat, greu de privit direct. E vorba de masti date jos, principii bolnave, vicii alimentate in fiecare zi, drame existentiale, care au la baza un singur lucur : adevarul. Iar cand adevarul doare, iar minciuna la fel... de ce sa mint?
E vorba de ceea ce SUNT, de ceea ce FAC, de ceea ce AM.
E vorba de viata mea plina de intamplari , pt voi, ciudate si nesincere...
Si printre toate aceste intamplari, mi-e dor...Mi-e dor de lucrurile simple... stiti voi, lucrurile acelea mici si stupide...De plimbarile prin parc, de mana, de flori aranjate timid intr-un buchet, de un sarut de noapte buna in fata casei, sau pur si simplu de un mesaj sincer si cald.... care sa inceapa cu...''Buna.... ce faci?''
Nu stiu ce e bine si ce nu sunt prea mica sa imi dau seama.Ma las purtata de gandirea ta.Oare e bine!?Astept sa vine ziua si apoi noaptea sa ma schimb ,sa numai fiu geloasa,eu nu mai vreau nici ploi nici umbra fara sens.Astept un glas fin sa ma cheme sa ma duc si de cand astept m-am saturat sa lupt vreau doar sa primesc. Astept sa traiesc liber fara intrebari si cand il vad pe el la dracu imi da fiori. Ma astept sa m-astepte cineva odata sus sa imi zica cum am fost si altii ce au spus si cand astept sa treaca ziua aia ,astept ca dupa soare sa inceapa ploaïa.El are pe cineva,dar cand ma va chema intr-o zi voi fii acolo fiindca mereu il voi iubii!L-am iuubit in vara prima oara si acum il iubesc dinou...Oare gresesc!?
As desena lumea in culori placute mie<3si as face o lume numai pentru noi.Adun visele si le impart la 2 sper sa nu dea cu virgula,caci nu prea ma pricep la matematica!Vreau sa zambesc de acum incolo mereu.Hmmm,poate sunt o materialista,poate ca stiu ce vreau de la viata chiar daca ma prefac stiu prea bine!Dar de data asta las bani vreau pe cineva care sa ma asculte si sa ma iubeasca...Se spune ca sunt vise si nu pot fi atinse dar eu vreau sa le ating.Nimic nu e imposibil daca iti doresti cu adevarat!!!Si poate ca acum nu are incredere in mine,poate ca sunt o catea ca am ars-o aiurea dar promit sa il iubesc si sa vada ca merit increderea lui!
P.s numai sunt ce am fost odata!!!
Am cei mai buni priteni de pe pamant si ma bucur enorm de asta chiar daca sunt putini:x stiu ca mereu vor fii langa mine!M-au ajutat intodeauna,cu multe si sunt singurii care ma accepta asa cum sunt,imi iubesc prietenii si tocmai daia scriu acum ce scriu:">.Vreau sa continui sa merg mai departe dar alaturi de ei.
"Tot ceea ce simt iti voi scrie printre randurile astea.Esti cea mai speciala persoana pe care o cunosc jur!Adica te ador,iti ador comportamentul,faptul ca esti originala si sincera.M-ai ajutat intodeauna cu ce ai putut si chiar am stiu ca vrei sa ma ajuti.
Esti o prietena extraordinara si o persoana de invidiat.Multe ar vrea sa fie ca tine,dar niciuna nu va reusi pentru ca,una este BLONDA!
Imi cer iertare daca te-am supparat sau daca am gresit cu ceva,nu am vrut asta pentru ca tin enorm la tine.Ai fost mereu alaturi de mine,mereu m-ai incurajat si ai fost sincera cu mine.In legatura cu iubirea ta,ai sa vezi ca odata si odata isi va da seama,dar cred ca atunci te vei satura tu!Sa stii ca eu iti voi fi alaturi intodeauna si la bine si la greu!Si inca ceva,numai plange pentru cine nu te merita,esti frumoasa cand zambesti si cand razi cu gura pana la urechi!
Cu multa dragoste,Tabi!"
Multumesc mult Tabita,aceasta scrisoare care mi-ai scris-o de ziua mea ma face sa ma simt speciala!Te iubesc mult<3Si ii iubesc pe toti care m-au acceptat asa cum sunt!:x
Azi 12.11.2011 o zi frumoasa,chiar daca afara a fost urat!O sa imi schimb numarul de telefon...pentru ca suna ca dracii si imi e teama sa nu fac vreo prostie,nu vreau sa gresesc.De data asta cred in iubire,numai insel asta daca nu cumva o face el primul!Nu o sa mai simt astea prea curand si tocmai dasta traiesc din plin sentimentul,caci l-am dorit atat de mult si mai stiu ca ce vine si pleaca.Visez la iubire si atunci cand o voi simtii voi stii ce e fericirea!Nu vreau sa ma mai mint,sa mai ma fur nu si acum.Macar sa imi fac timp sa las timpul sa curga,mai stau ca sunt multe de spus si de experimentat.Nu vreau sa scriu povesti nemuritoare vreau sa imi fac viata sa sune a comedie,mai stau putin deoparte si imi aduc aminte ce este iubire!Si imbibata in parfum de fericire ies cu capul sus pe strada ca numai insel ca iubesc,trebuie sa am un suflet mare chiar daca fac din toti ce vreau!Dar nu pe el il iubesc si imi doresc sa ma iubeasca,vreau sa il am langa mine ca sa am cui sa ii spun atunci cand imi e greu.
Prin ochii unui simplu trecator ce priveste din afara sunt domnisoara cu fite ce doar zambeste parsiv si isi bate joc,dar nu acum e serios acum incerc sa ma maturizez.Vreau sa traiesc la maxim toate clipele astea langa el,nu o sa ma iau dupa gura lumii,ma simt bine cand sunt lanaga el pe strada.E singurul de care am nevoie permanent,nu imi e rusine deloc tin la un vagabont!El practic mi-a dat un rost SA INVAT DINOU SA IUBESC!
Il iubesc rau deci nu e bine...e de inteles ca e foarte greu.Si presimt ca nu ma crede ca nu are incredere in mine,in fine sunt o curva una care traieste din iluzii si care invata dinou ce e fericirea.Alaturi de el un singur el de data astam incerc sa fiu fidela,nu vreau sa gresesc...Cu toate ca stiu ca nu ma iubeste,chiar daca ma inseala eu nu vreau sa fiu ca el, tin la el si nu vreau sa mint.Azi da,chiar azi telefonul a sunat aceelasi numar ce tresaream cand vedeam ca suna,acelasi baiat ce il placeam...dar nu nu mi-a pasat pur si simplu am inchis m-am saturat vreau sa il fac sa fie mandru de mine pe cel ce este langa mine.Acum vreau sa merg inainte si sa las totul in spate!Trecutul e trecut viitorul conteaza acum...Si zambesc cand ma gandesc ca poate si el ma va iubii vreodata!As vrea sa ii arat ca eu chiar il plac si vreau sa imi ascult inima si sa fac numai ce spune...Pe bune am de gand sa ma schimb!!!
Nu inteleg motivul de ce nu ma crede, de ce mereu imi spune ca il insel!?Stiu ca multi ar vrea in brate sa ma simta...stiu prea bine dar acum numai gata!Cel putin cat o sa fiu cu el o sa ma fac cuminte sa ii arat ca eu nu sunt asa cum spune lumea,sa vada ca si curvele iubesc!Nu vreau sa dau din zambet in plans,nu mai iubesc din interes nu acum.Poate ca nu il merit,poate ca scriu degeaba dar e ceea ce simt si ce gandesc!Las fitele in spate,si imi curat mintea de fum si incerc sa il pretuiesc ca el e singurul ce ma asculta cu orele cand plangeam la telefon,singurul ce ma facea sa rad cand eram trista.A sosit vremea sa iubesc dinou,nu e viziune e realitate...Credeam ca iubirea s-a evaporat acum 2 ani,dar acum a sosit vremea sa iubesc dinou.LAs timpul sa treaca nu ma grabesc poate curand voi auzi un te iubesc!!!
Ora 23:00,gen te iubesc eu ma bag in pat.O minciuna mai banala ca asta nu a putut sa existe,intradevar am stat in pat circa 40 de minute dupa suna telefonul...o voce foarte foarte cunoscuta ce ma alinta in noptile lunii octombrie s-a facut auzita iar.Ii ador tonalitatea vocii si felul in care ma cearta,faptul ca este el e special!Repede m-am schimbat de pijamale,am luat o pereche de adidasi in picioare si am sunat la taxiu...in 7 minute am fost acolo,era extraordinar sa te am dinou in fata mea.Ce scriu aici este propria viata care nu o mai inteleg,am prieten ma iubeste...nu il iubesc si ce iubesc nu ma iubeste!Asta este viata stau o zi cu unu alta zi cu altu nu cer nimanui sa ma inteleaga dar nu are nimeni dreptul sa ma critice!Revenim,ajunsa acolo cobor am un deja-vu nu sta la discutie cu mine ma ia de mana si urca in graba pe scarile hotelului.Daaa acelasi hotel ,aceeasi camera,doar ca de data aceasta mult mai goala eu cu el si o liniste ce te speria groaznic:-|.Cica era suparat pe mine...ca nu am fost acolo cand trebuia sa fiu,fac pe indiferenta si ii spun "Nu am putut sa fiu acolo!",ingaduitor ca de ficare data imi spune sa il pup si ma iarta.Am refuzat de aici au venit dubiile ca am pe cineva,nu am ezitat si i-am raspuns si tu ai dar si eu am!Dupa nu am putut sa ma mai abtin si acelasi pat, plin de pacate si nu doar pacatele mele sunt sigura de asta ne mai gazduieste inca o noapte la fel ca acelea din octombrie...doar ca acum e decembrie,mult mai frig afara dar totusi aceeasi caldura inauntru!
Nu pot sa imi dau seama de ce nu am putut spune niciodata NU acelei persoane de 2.04m.Langa el uit de toate cu tooate ca fac cele mai ale dracu pacate!Fa-ma cum vrei tu,nu ma intereseaza nu am ce sa regret viata mea este exact asa cum mi-am dorit.Si stiu ca in fiecare anotimp,acea camera de la etajul 6 acelasi pat si aceasi persoana mereu ma va astepta si ma va facea sa fiu speciala!Ceva se intampla cu mine,nu ma mai intereseaza de nimeni...M-am schimbat o fii bine sau rau!?Vrea raspunsuri la intrebarea asta pe mess si eventual sfaturi.
Mi s-a luat atatea minciuni atea lucruri spuse care chiar par adevarate...Spun ca il iubesc si ma gandesc la altu, il mint ii spun ca nu pot sa ies mai devreme de 5 si eu la 3 sunt afara dar cu alta persoana.Nu stiu cat pot sa mai traiesc asa sa mint,sa ranesc persoane carora chiar le pasa!M-am schimbat mult nu ma mai recunosc nici eu dar alti,nu stiu sa iubesc...defapt numai stiu!A trecut ceva timp de cand iubirea nu a mai fost reciproca si va mai trece inca pe atat pana imi voi reamintii ce inseamna sa iubesc.Si da recunosc cateodata gandul tot la prima iubire mi se intoarce!Am luat-o pe un drum ce momentan cred ca este perfect...dar cine sunt eu sa ma joc cu sentimentele altora!?De ce fac asta...Ohh,Doamne nu ma mai suport.Si timpul ma dat peste cap si stiu ca o sa platesc pentru ce fac acum caci viata nu este roz mereu.Sunt un trup fara suflet ,fara sentimente,cat voi mai putea sa ma comport asa?
Dar inca am vise si idealuri neatinse inca tanjesc la atingerile acelea ale singurei persoane dupa care ma topesc da aceeasi iluzie dulce,acelasi baiat ce nu il vad decat la scoala sau pe teren cand traieste ficare cos dat sau fiecare victorie!Pana si lui as vrea sa ii dau delete dar nu nimeresc tasta...Si viata e scurta si a dracu de grea de ce te pune sa alegi ,de ce nu poti avea mereu ce iti doresti!?Si stiu ca toate trec,asa se spune dar hai sa fim realisti nimic nu trece fara sa lase urme...Mi-e tema sa nu ajung sa ma droghez,mi-e frica de tot ce va urma!!!Si inca ma doare ce am devenit inainte iubeam si iubeam mult...acum am uitat sa plang.Cand vine vorba de iubire sunt pe dinafara subiectului si prefer sa tac,caci iubirea mea parca ar fi fost imbuteliata intr-o sticla de vin ce s-a terminat.Totul este acum atat de diferit....
Scuze ca nu am mai scris cand imi vor fii gandurile curate promit sa scriu iar:*!
Si a venit si seara mult asteptata,prima vanatoare.Eram tare curioasa...Si gandurile imi sunt intrerupte de telefon:
-Buna,Zoe!!era Mike.Esti gata pentru mica noastra aventura!?
-Da adica oarecum nerabdatoare.
-Ok,te astept jos incearca sa iesi pe geam.
-Stai cum sa ies pe geam ce vrei sa spui cu asta?
Si buf telefonul mi-a fost inchis in nas,ii voi asculta sfatul si voi iesi pe fereastra ce da spre parc.Imi iau adidasi si sar,"Oau incredibil am sarit nu am nici macar vreo rana si am sarit de la etajul 3 doamne nu imi vine sa cred!!"gandurile mi-au fost intrerupte de Mike...
-Ce sa vezi micuta domnisora nu si stricat nimic sarind,a spus-o razand.
-Mda,stii sunt la inceput.
-Vreau sa iti prezint pe cineva,defapt persoana care te va invata cum sa te comporti si cum sa iti controlezi puterile.
Eram atat de surprinsa,de ce nu ma ajuta el,sau poate nu era vampir...Mi-am facut curaj si am intrebat:
-Dar de ce nu ma ajuti tu?
-Eu?si a zambit ironic,nu am cum sa te ajut imi pierd rabdarea prea repede..Oh,el e Tomi noul tau profesor!
-Zoe incantata!Dar unde e?
Si din intuneric a aparut un baiat blond cu ochii negri ca noapte era atat de frumos,chiar mai frumos decat Mike,eram socata prea uimita.
-Buna,invatacel!a spus Tomi cu o voce calma,calda.
-Buna...
-Oau Mike,e atat de frumoasa!
-Heei sunt aici!!!!!am spus eu un pic nervoasa.
-Tomi nu esti aici sa o cuceresti esti aici sa ii fii profesor!
-Ok,ok hai la vanatoare!
Si chipul ala cald in cateva clipe a devenit o bestie si prima victima in seara aia a fost o fetita,imi era mila dar cand am simtit sangele acela proaspat plimbandu-se prin gura mea nu m-am mai putut stapanii....
~va urma~
Inca socata ca as putea fi o fiinta rece ce ucide pentru a se hranii,ma inspaimanta...Chiar foarte tare!In timp ce eu imi bateam capul cu ce as putea fi sub mine Mike tipa la Ella:
-Ti-am spus sa pazesti aia chiar si cu pretul vietii tale!Si ce ai facut!?
-Dar Mike,dupa ce m-au atacat era inca in ghiozdan poate este sus la Zoe!!
-Si asa e rau...Inca nu e pregatita sa afle ce este cu adevarat cel putin nu pana ce transformarea este gata!
Faptul ce ma inspaimanta cel mai tare era ca auzeam tot ce vorbeau.Ma ridic din pat,talpile ma intepau foarte tare nu puteam sa calc,trebuia sa plec la liceu dar cum ca nu puteam merge.Sun un taxiu...Ajung la scoala si ma asez in banca langa Mike,ochii aia ma faceau sa imi creez cele mai perverse ganduri!Scot cartea de geografie si citesc la intamplare ceva din ea,la cateva secunde profesoara intra in clasa,incepand sa predea.Auzeam gandurile tuturor din clasa ma durea capul ingrozitor asa ca am tipat,nu intelegeam ce se intampla si de ce toate astea rasunau in mintea mea...Profesoara a venit speriata la mine:
-Ce este cu tine?Te simti rau du-te la cabinet..
-Am o durere groaznica de cap si ametesc.
Cand ma ridic din banca sa ma duc la cabinet ametesc si cad,atunci profesoara il trimite pe Mike cu mine...Cand iesim din clasa incepe sa imi vorbeasca:
-Defapt nu ai nimic totul este complet normal!
-Ce vrei sa spui?intreb de parca nu as stii nimic.
-Esti slabita trebuie sa te hranesti transformarea abia incepe.
-Ce transformare ce tot spui?
-Diseara vom iesi sa luom cina impreuna atunci vei afla mai multe.
Asta a fost o discutie suspecta,a disparut repede, nustiu unde s-a dus dar eram sigura ca vreau sa il vad dinou si nu doar sa aflu mai multe despre aceasta parte intunecata ce se zbatea sa iasa din mine.Cred ca il plac!Am plecat acasa ma simteam prea rau...stateam si ma priveam in oglinda spunand intruna "Cine pe cine minte?",incepusem sa imi rod buza de jos din cauza timpului ce trecea atat de greu.Buza a inceput sa imi sangereze si in loc de canini aparusera 2 colti lungi si albi si fata mea era alba atat de alba,iar ochii din caprui erau un verde galbui...Chiar sunt un monstru!
~va urma~
Ora 6 dimineata somnul s-a dus odata cu primele raze de soare,gandurile murdare mi-au navalit mintea si intrebari precum "De ce nu ma puteam vedea!?Cum e posibil asa ceva!?",imi era teama sa ma mai privesc in oglinda si totusi imi doream cu ardoare sa vad...sa ma vad.Ma ridic din pat caut repede prin sifonier o rochita,cu toate ca era inceputul lui noiembrie era foarte cald afara...Gasesc o iau pe mine si ma duc la oglinda,ceasul era deja 8,ma privesc atenta imi statea chiar bine.Ma duc in bucatarie si beau repede o cana de cafea,dar nu apuc sa o termin caci aud soneria...Ma uit pe vizor,era Mike,ochii aia albastri puneau usor stapanire pe mine.Deschid usa si aud:
-Buna,Zoe!Scuze daca te-am trezit dar vroiam sa vad ce faci...Deci ce zici ca faci?
-Hmm,buna Mike bine multumesc de vizita astept sa ma sune Ella sa imi spuna cum se simte.
-Mda,Ella,inca doarme e sus ii e bine.Vroiam sa te intreb daca ai din intamplare manualul de istorie al Ellei ca nu il gaseste nicaieri.E la tine?
-Am sa il caut si te voi suna daca e aici sa vii sa il iei.Pa-pa
-La revedere,Zoe...spune el sarutandu-mi mana.
Ma apuc sa caut aceea carte peste tot,oh si vad aruncat pe fotoliul meu alb un ghiozdan bej din piele cu siguranta e al Ellei.Il deschid in sperata de a gasi manualul.Ghiozdanul era plin de carti bizare,printre acestea si acel zis manual de istorie,il deschid...din cate se pare decat pe coperta scria istorie inauntru erau pagini pline cu informatii despre creaturi mistice ce nu credeam ca exista.Mai arunc cateva priviri in giozdan si observ mai multe carti despre magie..."poate Ella e vtajitoare si peste cateva secunde ma contrazic ca sunt penibila".Il sun pe Mike:
-Hei,ghiozdanul Ellei este aici,nu stiu daca manualul este in el...
-Cobor imediat sa il iau sigur manualul este acolo..
I-am dat ghiozdanul oprind "manualul",ma apuc sa il rasfoiesc tot felul de creaturi bizare sunt trecute pe filele ingalbenite ale cartii.Ajungand la vampiri citesc,vad ca dupa ora 22:00 fiintele astea nu se mai zaresc in oglinda si ca puterile se descopera la varsta de 18 ani cand esti suficient de matur.Raman uimita oare fac parte dintre aceste fiinte!?
~va urma~
-Cine e Tomi?intreb eu deschizand usa camerei...
-Cum!?se uita Ella speriata la mine.
-Nu vorbeai la telefon cu Tomi?
-Ba da,oftand usurata,vorbeam la telefon.
-Deci cine e!?Vine sa te ia?
-Nuuuuu!striga atat de tare incat un fior rece mi-a trecut pe spate.
-Scuze nu am vrut sa strig.Nu vine nimeni sa ma ia eu acum ma duc la Mike...
Inca un nume,inca un personaj necunoscut poate el e este autorul biletului,cazand pe ganduri ma desprinsasem de realitate,atatea nume noi.
-Zoeee,ma auzi,Ella ma striga de ceva timp,eu te las acum.Multumesc pentru ajutorul oferit!
-Stai,scuze pentru neatentie dar unde pleci pe strada noapte la ora asta!?
-Nu plec pe strada Mike sta chiar sub tine!
I-am bandajat rana si am mers sa duc trusa inapoi in baie dar cand m-am intors Ella nu mai era in casa.Am vazut ca si-a uitat telefonul si mi-am zis sa arunc o privire scurta la apeluri.Lucrul ciudat era ca ultimul numar format era al lui Mike nu al lui Tomi.Mi-am zis ca asta nu e treaba mea si am coborat jos cu telefonul in mana.Am batut la usa iar apoi doi ochi albastri adanci si un zambet fermecator mi-au aparut in fata.
-Cu ce te pot ajuta?intreaba Mike.
-Am venit sa ii dau telefonul Ellei,fiindca la uitat la mine.
-Multumesc frumos i-l voi dau eu,acum te poti duce acasa!
Nu am mai apucat sa spun ca as vrea sa o revad pe Ella,trupul meu parca era controlat,fara voia mea am urcat scarile si am intrat in casa...Ce se intampla aici!?Trebuie sa aflu adevarul dar acei ochi albastri parca ma himnotizeaza...Ma duc sa ma relaxez,facand o baie cu spuma,iar cand ies vreau sa ma uit in oglinda.Oau nu ma vad,cred ca am halucinatii cum sa nu ma vad!?
~Va urma~
Era clar ca asta e o farsa dar atunci de ce tremuram?Trebuia sa ma calmez.Am decis sa scap de rochie si de bilet asa ca le-am aruncat la gunoi.Cea mai buna metoda de a scapa de frica era sa ma duc in parc unde totul era in continua miscare.Acolo ma simteam in siguranta.Urasc singuratatea!Am cutreierat strazile uitandu-ma la oamenii din jurul meu.Pareau asa de fericiti de parca totul era roz si frumos.Fiind cu capul in nori am pierdut notiunea timpului era 15:40...Si la 16:00 fix aveam practica,asa ca m-am indreptat repede catre liceu.Cand am ajuns acolo colegul meu de banca radea cu Ella,insa cand am ajuns in banca discutia si rasetele au incetat.Nu stiu de ce dar imi era teribil de somn si am vazut ca nu eram eu singura.Ceilalti au adormit punand capul pe banca,chiar si profesorul dormea.Apoi nu am mai rezistat si am inchis si eu ochii dar eram constienta de ce se intampla in jurul meu.Am simtit ca cineva se ridica de pe locul de langa mine si face cativa pasi,apoi altcineva a inceput sa vorbeasca:
-Deci ti-au venit insfarsit mintitle la cap.Dar de ce ai adormit-o si pe Ella?Ar fi incantata sa isi cunoasca noua colega.
-Nu o sa cunoasca pe nimeni.Cel putin nu azi.
-Credeam ca ne-am inteles Mike.De ce vrei sa lungesti asta?
-Nu e inca gata.
-Si cam peste cati ani o sa fie gata?Acum e momentul potrivit.Trezeste-o pe Zoe si spune-i cum stau lucrurile.
Inima a inceput sa imi bata mai tare cand mi-am auzit numele.La ce se refereau si de ce nu puteam sa ma misc?
-Nu o trezesc!
-Nu te mai inteleg.Ce e cu tine?Avem nevoie de ea acum.
-Timeea se descurca foarte bine.
Nu am mai auzit voci dar am simtit ca pot sa ma misc din nou.Dar Mike si Ella nu mai erau in clasa.In cele din urma puteam pleca acasa dar eu vroiam sa stau afara pana apare luna.De cand eram mica imi placea sa ma uit la luna plina.Imi dadea un sentiment de liniste si ma facea sa simt ca sunt speciala si diferita fata de ceilalti.
Stateam pe o banca si ma uitam la luna cand am auzit un tipat in spatele meu.M-am uitat repede si am vazut-o pe Ella intinsa pe jos tinand o mana la umarul stang.Am alergat la ea si am intrebat-o:
-Ce ai patit?
Se uita la mine cu niste ochi mari si foarte uimiti de parca as fi fost o fantoma .Apoi am vazut ca avea o rana mare la umar.
-Ar trebui sa te duc la un doctor.
-Nu..., sunt bine, spune ea incet si se ridica greu in picioare.
-Vino la mine acasa si o sa iti pansez rana.
-Multumesc dar chiar nu trebuie.
-Nu accept nici un refuz.E noapte, e frig si nu poti merge singura pe strazi.
Am convins-o sa mearga cu mine dar nu a scos o vorba tot drumul.Avea fata trista si parea ca se gandeste la ceva important.Cand am ajuns in fata blocului a facut din nou o fata uimita dar de data asta parea ingrijorata.
Am intrat in casa si i-am spus sa se aseze pe canapea cat aduc eu trusa medicala din baie.Auzeam ca vorbeste cu cineva si am presupus ca a sunat vreo ruda sau cunostinta dar surprinzator era faptul ca auzeam ce spunea si cealalta persoana:
-Ce cauti aici?Mike a spus sa nu te apropii de ea!
-Nu l-am ascultat pe Mike niciodata, de ce as face asta acum?
Va urma
Zoe,o fata atat de dragalasa si ascultatoare care isi iubea nespus parintii,cu toate ca stia ca nu sunt cei ce i-au dat viata.A incercat sa ii faca mandrii de ea ducandu-se la cel mai bun liceu.Era diferita de restul fetelor asa sensibila,unica,parul ala blond si privirea aia de copil nu se putea compara cu alata fata.
Prima zi de liceu,emotii mari,o viata complet noua!Si ea era sa intarzie,coboara repede scarile si se izbeste de un tip,cartile ei cad ,el o ajuta sa le stranga spunand:
-Imi pare rau eram neatent...
-Nu am timp acum scuze ma grabesc!
Si a plecat spre scoala,dar culmea tipul de care se izbise la iesirea din scara era deja acolo...Cum ajunsase atat de repede!?Nu era transpirat,sa zici ca a alergat pana la scoala,era atat de linistit.Era tare dragut cum zambea in coltul guri.Partea si mai frumoasa era ca nu aveam alt loc liber decat langa el.Am mers incet si m-am asezat in banca fara zgomot.Nu cred ca m-a observat pentru ca se uita concentrat pe niste foi.Deschid cartea de biologie si ma uit putin in ea.In banca din fata mea se aseaza o fata draguta cu parul lung prins intr-o coada data intr-o parte.Isi scoate niste foi din geanta apoi se intoarce si i le da colegului meu.Acesta zambeste si spune:
-Mersi Ella mi-ai salvat viata!
-De ar fi asta prima oara, spune ea zambind si se intoarce la banca.
Parea ca se cunosc de ceva timp si in mine se infiltra un pic gelozia cu toate ca era prima oara cand il vedeam,dar chiar imi placea.In clasa intra o doamna invarsta care ne spune ca ora de azi s-a anulat.Mai bine de atat nici ca se putea.Am plecat plina de nervi spre apartamentul meu.Cand am ajuns m-am pus direct in pat cu hainele de pe mine.Eram prea obosita ca sa ma mai schimb.Aveam un vis ciudat.Usa de la balcon era deschisa si cineva a intrat in casa.Eu dormeam cu hainele care acum erau botite dar in secunda urmatoare acea persoana pocneste din degete si pe mine apare o rochie de noapte alba.Se apropie de pat si imi mangaie usor parul apoi ma inveleste cu o patura si pleaca inchizand usa balconului ca frigul sa nu intre in casa.
A doua zi dimineata soarele era pe cer cand m-am trezit eu.Ma uit la ceasul de pe perete si vad ca e ora 10:00 dimineata.Imi iau peria de pe raft si incep sa ma pieptan dar scap peria pe jos.Asta e imposibil! Nu se poate.Observ ca nu am hainele de ieri pe mine.In schimb sunt imbracata cu o rochie de noapte alba.Am incremenit.De mica aveam astfel de visuri dar cand ma trezeam totul era normal.Am inceput sa tremur si am tresarit cand am auzit o bataie in usa.Plec repede din baie si deschid usa dar nu e nimeni.Ma uit in stanga, in dreapta ,in jos si vad un bilet negru.Il iau si intru in casa.Citesc ce scrie si incep sa tremur mai tare ca l-a inceput.In el scria asa"Ne-am intalnit prima oara cand aveai 7 ani.Erai prea mica sa ma cunosti dar acum vin dupa tine..."
Va urma
P.s.: Niciodata sa nu suferi pentru un nimeni care nu te merita.
FOARTE MARE DREPTATE !
Noi stam si suferim si ei se distreaza.Nici macar nu le pasa catusi de putin!Intotdeauna nu am inteles cum pot fi unii baieti asa de indiferenti si cruzi.Dar azi nu mai imi pasa.
Nu mai vreau sa ma gandesc la tine ca la un baiat perfect ,de azi cand o sa te vad o sa imi vina in minte imaginea unui baiat rece,indiferent,nesimtit si plin de sine.Ai impresia ca esti cel mai tare si pentru asta eu sunt de vina.Daca nu iti spuneam atatea lucruri bune despre tine in speranta ca poate o sa ma placi si tu , nu cred ca deveneai asa de sigur pe tine.Daca o sa citesti asta probabil ca iar vei spune ca incep sa presupun lucruri care nu sunt adevarate.Dar chiar nu mai imi pasa ce crezi tu.Nu ai decat sa te enervezi singur pentru ca eu nu mai vreau sa imi bat capul.Am spus intr-o postare ca iti multumesc pentru ca esti tu.Sincer cred ca a fost o greseala sa scriu acea postare pentru ca si ea ti s-a urcat la cap.Nu ma intelege gresit, cred ca esti o persoana buna doar ca te-ai schimbat.Daca o sa citesti asta ,desi ma indoiesc stiu ca o sa te enervezi.Si sincer poate nu e bine dar chiar mi-ar placea sa te enervezi.Oricum tot ce as vrea sa sti acum e ca NU SUNT FRAIERA care te iubeste sau te place!
De ce visez la idealuri si imi fac scenarii in cap fara sa stii ce simt eu despre tine. Dacă este ceva ce n-am avut niciodată, acela ai fost tu. Prieteni am avut cât au încăput în memoria mea nu prea bună. Acei prieteni au avut, la rândul lor, prietene. Și toți trăiau fericiți, împreună, profitând la maxim de aventurile și de poveștile lor frumoase care se bazau pe amintiri plăcute sau neplăcute. Câteodată eram chiar invidioasă pentru că acele fete îmi răpiseră mie prietenii și obiceiurile pe care le aveam împreună. Când ne întâlneam, nu-i mai puteam îmbrățișa, nu le mai puteam simți corpul cald răsfățându-mă. Când ieșeam la o bere, eram singura care savura acel lichid drăcos, ei aveau restricție. La petreceri, petreceam singură, ceilalți se închideau în camere și aveau parte de cele mai frumoase momente de cuplu. În singurătatea aceea am realizat cât de dor îmi era de ei și cât de mult depindeam de ei, atât de mult încât ajunsesem să-i posed involuntar. Dar știam foarte bine că fiecare avea viața lui, chiar dacă asta însemna să fiu pe locul II de atunci înainte. Aici aveam nevoie de tine. Aș fi avut nevoie de o mână gingașă care să-mi cuprindă mâna la petrecerea aceea și să-mi spună : „Hai să ne închidem și noi într-o cameră...”. Aveam nevoie de îmbrățișările tale pe care le-aș fi divinizat veșnic. Aș fi avut nevoie de sărutări tandre și sălbatice, de momente imprevizibile și de amintiri pe care să le înrămez în suflet pentru totdeauna. Dar tu nu ai luat forma pe care aș fi dorit-o eu. Ai fost întotdeauna o umbră a gândurilor mele. Niciodată nu mi te-ai arătat deși câteodată mai stăteam la o bârfă, dar atunci constatam că vorbeam cu mine. A trecut timpul și tu n-ai mai apărut. Așa am uitat de tine. Dar povestea de basm a prietenilor mei s-a încheiat în timpul acesta și am putut reveni din nou la îmbrățișările și afecțiunea cu care mă răsfățau zilnic. Cu toate acestea, întotdeauna am avut nevoie de tine. Te-am căutat și încă te caut. Prin câte dezamăgiri mai trebuie să trec până când am să te întâlnesc? Mi-e dor de tine, oricine ai fi. Oare tu mă cauți?
"Trezeste-te femeie ce Dumnezeu ai!?Iar pui botu,iar crezi orice, gandeste-te fato merita sa iubesti e prea pur sentimentul sa fie gustat de oricine,serios,tot tu ai spus asta acum ceva timp!!!Sunt multi care vin si multi care se duc,dar tu ramai aceiasi si insemni la fel de mult.Nu vorbesc de viitor, nu faci parte din trecut...o viata ai distreaza-te!Intradevar sunt clipe in viata ta cand ai vrea sa schimbi ceva,te cunosc,dar daca ai schimba dupa ai regreta,caci tu traiesti clipa nu ai planuri mari si nici de la viata nu stii ce vrei,cum ti-a zis cineva in seara asta.Si tot ce ai tu in cap nu depinde doar de tine !E vorba aia care spune : Fa acum sa nu faci maine,lasa-ma cu lumea care nu te agreaza.Daca ai trecut de spini ai ajuns si la pedale- la momentele speciale in lumina asta vezi- totu pare diferit,si placi 2 persoane total diferite un baiat cuminte linistit...altu un drogat,betiv si golan dar tu stii fato,la care tii mai mult si cum te cunosc eu ca deobicei alegi baiatul rau.Si privind in unghi opus- totu pare infinit,ca cica tu nu il placi, ca nu esti sigura,ca daca te refuza,ca pana la urma e golanul pus mai presus de orice si mie imi spui nu e cert.dar e posibil sa iti placa intr-un sfarsit.. Intr-o zi vei realiza.. nu imi place sa te mint!
Si chiar daca e asa cum zici tu,ca nu te place...De ce pierde timpul cu tine,bai cretino iti accepta multe,eu raman la parerea mea TE PLACE si stii bine ca e ca mine...Gandeste-te bine si vezi ce faci!!"
Si toate astea spuse mai sus de o prietena foarte buna chiar m-au pus pe ganduri,asa este am o atractie orbeasca pentru asa zisi baietasi de cartier!
"Dragul meu, mă urmăreşti? Bine... ascultă că-ţi zic doar o dată. Nu e prima dată când fug după tine pe tocuri. Mă rog, ca de fiecare dată de altfel, să fie ultima. E totuşi pentru prima şi ultima oară cand îmi sting ţigara pentru tine. Tu şti câtă relaxare e într-o ţigară? Nu ştii. Nici eu, pe mine mă agită.
Ţi-aminteşti de mine, de primul nostru contact vizual? Eu da. Era iarnă, spre sfârşit, şi îmi dârdâiau picioarele în fusta crem.
De ce naiba purtam fustă? Da de unde vrei să ştiu eu? Ţi se pare ţie că am eu o logică normală?
Hai să trecem peste...
Aveam şi o ţigară în mână şi te-ai uitat urât la ea...şi tu aveai una, dar a ta era pe terminate.
De atunci m-au înnebunit ochii tăi. Albastrul ăla...Da. Într-adevăr e doar al tău..."
Simt că mă pedepseşti. Şi doar tu mă poţi pedepsi aşa. Tu iubeşti pe toată lumea, mai puţin pe mine. Mereu încerc să găsesc un motiv pentru care tu nu mă iubeşti. M-am gândit că poate e doar o coincidenţă că ai început să iubeşti toate persoanele pe care vroiam să le iubesc eu şi toate persoanele care încearcă sau care chiar reuşesc să mă iubească pe mine. Ştiu că sunt puţini care mă pot iubi, dar tu eşti unul dintre aceia. Ştiu, simt, cred asta. Şi atunci nu înţeleg de ce, de ce nu mă iubeşti.
Încep să cred că o faci pentru mine, pentru ca eu să cresc şi să devin mai tare. Poate te-ai gândit la asta de când ai descoperit că sunt mică. Dar eu nu vreau să mă faci tu mai puternică. Recunosc sunt slabă şi mică, dar totul e mult prea greu. Lacrimi îmi udă faţa de fiecare dată când mă gândesc la tine.
Poate nu încerci să mă iubeşti. Ştiu că ţi-am spus că noi nu vom putea iubi niciodată, dar am minţit. Vroiam defapt să-mi spui că nu-i adevărat, că începi deja să mă iubeşti, aşa cum începusem eu.
Te rog, iubeşte-mă!
O singura data, mi-am dorit sa fiu barbat. Mi-am zis ca as da clasa tuturor. Ca as fute toate curvele, ca le-as lua mintile , ca le-as innebuni atingandu-le cu mana intre picioarele pe care si le desfac imediat ce urca in masina (furata) de lux pe care o am. Le-as minti ca-s bogat , ca am o vila mare, ca am o afacere profitabila, si pana si-ar da ele seama, ar fi deja rezolvate.Le-as filma , le-as santaja, le-as pune pe youtube, le-as arata prietenilor ( ca vorba aia, altfel e cand stiu si altii) le-as lua cu japca... le-as fute in toate stilurile posibile si imposibile, le-as manipula, le-as dresa, le-as imbata, le-as seda, le-as droga, le-as da muie-ntr-o parcare, le-as da jos din masina (dezbracate) le-as lasa la margine de oras, le-as scoate tooot materialismul jegos din minte...le-as face viata un chin.Pentru ca astea care se vand pe nimicuri nu sunt femei adevarate!!!
De ce? Pentru ca un barbat adevarat, nu pune botu' la romantisme. Pentru ca eu, femeie fiind, stiu de cate ori am mintit ca sa obtin ceva, stiu de cate ori am inselat, de cate ori m-am facut interesata de un om, iar cand am vazut ca nu are m-am facut ca ploua, stiu cat de a dracului sunt femeile si cate minciuni tzes, pana sa prinda in plasa vreunu' cu bani...
Barbatilor, pentru a calca lumea in picioare, li s-a dat o pula, cateva cuvinte cum ar fii ''curvo, tarfo, parasuto, panaramo'' si alte injuraturi specifice... insa mie, ca femeie, pentru a-i calca pe ei in picioare, mi s-au dat o pereche de pantofi cu toc. Sa ii calc elegant si dulce, precum un poem de dragoste...
Stii ziua de ieri a fost deosebita...Felul ala in care mi-ai zambit si ai facut atat de simplu cu mana,oh da a fost ceva diferit mi s-a parut ca te plac mai mult si ca as vrea sa fii al meu macar pentru 20 de minute.Minutele alea ar insemna mult pentru mine nu le-as uita niciodata.Anii anteriori asteptam cu nerabdare sfarsiturile de saptamana,vacantele si acum nu as mai pleca de la scoala,nu vreau sa vina iarna caci 3 saptamani nu te mai vad,sunt de-a dreptul penibila.Visez!!Defapt reptific te visez,da acel tu dar mult mai deosebit fiindca esti al meu.O prietena m-a intrebat:
- Dacă nu l-ai putea avea, l-ai vrea?
- Da.
- Şi dacă l-ai putea avea, l-ai mai vrea?
- Nu.
De ce tot timpul imi doresc ceva ce nu pot avea si daca se intampla sa il am nu il mai vreau,sunt penibila!!Dar totusi il ador,e atat de mare dar practic mic si adorabil.Nu pot sa imi imaginez cum ar fii fara sa il plac, acum dupa 3 luni de cand a inceput scoala si de cand il tot vad in fiecare zi de scoala si in fiecare pauza imi e greu de-a dreptul in weekend-uri cand nu e aici.Dar visele mi-l aduc in fiecare noapte si mi-l rapesc in fiecare dimineata,nu de alta dar visele sunt adevarata fericire a unui "copil",caci viata consta intr-o continua asteptare!Nu pot sa ma satur de el,cel putin nu acum,e de-a dreptul ciudat un oarecare apare,ma cunoaste cat de cat si ma face sa il plac la nebunie...Urasc sa ma contrazic si in fiecare dimineata sa ma trezesc cu gandul de-al uita,de-al lasa dracu acolo unde e,dar nu pot il plac din ce in ce mai mult!Si meciul de ieri,inainte ma duceam eram atenta dar ieri nu am putut pur si simplu nu am avut cum sa fiu atenta cand el era pe al doilea rand de langa teren...
P.S:
"Fericirea pleacă în zori de zi, lăsându-ne tânjind după o clipă măruntă, măruntă, măruntă..."
Poveștile de vară sunt cel mai bine spuse iarna în timp ce pe fundal cântă un pian și o vioară plânsă. Poveștile de vară sunt cel mai bine spuse cu ferestrele deschise în timp ce vântul înfrigurat străbate inimile celor ce ascultă cu atenție. Fețele curioase, ochii mari și uimiți ai celor care stau pe canapeaua cu imprimeu floral își lăsau imaginația să zburde liberă, să prindă contur și să deseneze spațiile negre. Vise...Oamenii cu fețe pietrificate priveau oratorul gesticulând, articulând cuvintele grațios, cu o voce ușoară, delicată, privighetorească. Ochii ei de sticlă, atât de negri și lucioși, fața albă și imperfectă îi dădeau un aspect de manechin din ceară. Cu fiecare cuvânt pe care-l spunea, se topea în căldura soarelui, iar vântul o usca nemilos. Mâinile ei, subțiri și catifelate păreau să se rupă cu fiecare mișcare pe care o făcea. Povestea pe care o spunea era inimaginabilă, imposibil de posibilă, ireală de adevărată, incredibilă de reală. Oamenii se întrebau, oare chiar exista un loc ca acesta? Oare chiar exista vreo vreme ca aceea? Cum de știa atâtea și ce anume îi atrăgea pe ei atât de tare la acea poveste? Fascinația? Curiozitatea? Frumusețea vocii ei?
Vine si ma strage in brate tare de tot.
Ma pupa copilareste pe obraz ... e mai linistita, ma gandesc eu , de la ultima noastra discutie cand lacrimile nu mai conteneau sa cada.
-Sa vezi , incepe ea sa povesteasca cu cea mai pura sclipire in ochi, agitand in mana un breloc. Am iesit dimineata la cafea. Era acolo. Sacou negru, pantaloni la dunga, camasa, cravata , parul ciufulit cum imi place mie... Ah, ce om! M-a salutat si mi-a zambit. Iti dai seama?? Mi-a zambit! !
Uite... imi intinde mana in care tinea brelocul. E scris numele lui pe el. Mereu il tin in poseta. Sigur imi poarta noroc.O privesc cu mila. Iubeste cu patima un om care de doi ani DOAR o saluta si-i zambeste. O privesc si imi dau seama ca nimeni nu o va intelege cum o fac eu. Probabil daca nu as fi trecut prin asta, ii dadeam o palma zdravana peste frunte si ii spuneam sa se trezeasca la realitate.
Si jur ca mi-e mila. Maine poimaine ma va strange iar in brate, insa cu o durere pe care o voi simti pana in maduva oaselor. Ma va chema sa-mi spuna ca si-a inlocuit paharul de lapte cu cel de coniac, iar pixurile pe care le baga in gura in timp ce-i scrie scrisori, cu un KENT lung.
-Haide sa iesim in oras. Vrei? Haide zi ca vrei. Te rog. Ca poate il vad iar... te rog mult.
-Nu pot draga mea.
Si o refuz de fiecare data. Nu vreau sa isi piarda increderea cand oamenii o vor baga in aceeasi oala cu mine... Vreau sa o vad cum ajunge cineva; chiar daca iubind o himera, e calea sigura spre un crunt esec.
-Ce zici? Sa-l mai astept? Oare intr-o zi va avea ochi si pentru mine? oare nu-s suficient de frumoasa? oare cum sa fac?
Ma uit la ea, si incerc sa-i ofer niste raspunsuri. Incerc sa nu-i frang aripile in plin zbor. E atat de naiva, firava, dulce... e o copila care acum face o greseala. Si o indemn sa greseasca....si jur ca nu din rea vointa;
-Draga mea... asteapta-l. Dar numai daca stii ca o sa suporti infrangeri.
-Dragostea nu inseamna infrangeri...nu? Daca iubesc, de ce sa fiu infranta?
De ce? O intrebare la care nu am raspunsuri. Iar cand nu stiu ce sa zic, incep cu citate.
-Stii, zicea cineva ca daca iti place sa privesti curcubeul, trebuie sa te obisnuiesti, inevitabil, cu ploaia... si ii iau mana mica si calda si i-o strang prieteneste
Si cred in visul ei. Cred in iubirea lor. Cred in ochii verzi care se chinuie inca sa inteleaga lumea... ; in privirea pierduta care intreaba vesnic cate ceva; in inima curata pe care i-o ofera naiva , unui om pentru care nu inseamna , poate, nimic... Cred in dragostea ce s-ar putea naste intre ei ; Si i-o spun pe nerasuflate... si o incurajez sa mearga mai departe, sa simta, sa nu se panicheze cand se va izbii de primele refuzuri... de primele dezamagiri, sau de multele regrete
Voi fii mereu aici, gata sa-i sterg lacrimile... de suparare, sau de fericire. Asta daca nu cumva , intr-o zi, la bratul lui fiind, va uita ca cineva a crezut in visul ei.
Copila draga, meriti sa iubesti! Iar daca vei fii fericita, nu astept nimic, decat un zambet cald si o strangere de mana.
