Doar EU!

Aici, e vorba doar de mine

Nu de cei care se cotesc cand trec pe strada, nu de cele care ar vrea sa fie cum sunt eu, doar ca nu au curajul sa o faca, nu de toti oamenii care au intrat in viata mea, la fel cum au iesit : seci, cu mainile in buzunare, sperand ca intr-o zi ma voi intoarce si ii voi vrea inapoi, indiferent de necazurile pe care mi le-au facut.

Aici, e vorba despre ce VREAU EU. Despre cum traiesc si cum simt, despre motivele puerile de a zambi sau deopotriva de a plange, despre cum cad in fiecare zi, doar pentru a putea mai tarziu sa ma ridic, sa-mi scutur hainele, sa-mi iau tocurile , sa-mi afisez zambetul si dulceata din privire, sa-mi deschid un nasture la camasa si sa imi caut in magazine, cele mai scurte fustite.. E vorba de felul meu de a scrie, de felul meu de a vorbi, de felul meu de-a iubii ...Sa mint? Am mai spus, dar vreau sa repet. Nu am motive. Aici sunt EU. Aici , unde nimeni nu ma poate privi in ochi cu dispret sau cu mila.

Am simtit nevoia sa specific asta. Sa va asigur inca o data, ca nimic nu e fictiune...Si Doamne cat as vrea sa fie! Sa stiu ca nu-s eu cea de aici. Ca drama mea, defapt dramele mele, sunt decat o inventie stupida a unei persoane care nu are ce face si-si umple timpul scriind... Ce bine ar fi sa fie aici, in fata laptopului, o domnisoara cuminte, draguta...sa fie aici o copila naiva, care asteapta sa o sune un iubit ideal, care nu o inseala si care-o iubeste... o fata dulce si blanda, care nu a fumat in viata ei si crede ca Ballantines, e ceva zi asemanatoare cu Valentine's...Dar...e vorba de adevar. De adevaruri greu de crezut, greu de digerat, greu de privit direct. E vorba de masti date jos, principii bolnave, vicii alimentate in fiecare zi, drame existentiale, care au la baza un singur lucur : adevarul. Iar cand adevarul doare, iar minciuna la fel... de ce sa mint?

E vorba de ceea ce SUNT, de ceea ce FAC, de ceea ce AM.

E vorba de viata mea plina de intamplari , pt voi, ciudate si nesincere...

Si printre toate aceste intamplari, mi-e dor...Mi-e dor de lucrurile simple... stiti voi, lucrurile acelea mici si stupide...De plimbarile prin parc, de mana, de flori aranjate timid intr-un buchet, de un sarut de noapte buna in fata casei, sau pur si simplu de un mesaj sincer si cald.... care sa inceapa cu...''Buna.... ce faci?''