Te provoc...

Te provoc!

Poti sa imi spui ca iar gandesc ca un copil.

Poti sa te superi.

Nu ma intereseaza.

Hai sa ne jucam.Macar putin.

Te provoc sa te indragostesti de mine.

Stiu ca nu o sa reusesti.

Te provoc sa imi alimentezi iluzia.

Stiu ca faci deja asta.

Te provoc sa ma ajuti sa cred ca visul asta este pura realitate..

Poti?

Oare o sa faci asta vreodata?Este posibil sa am dreptate, este posibil ca iluzia sa devina realitate?!

...

Cred ca asta depinde doar de tine.

Oare sunt fraiera ca incep sa te iubesc neconditionat?Ca nu imi pasa ce zic altii despre tine?

Oare gresesc atunci cand ma uit la tine cam mult timp?Ca nu iti spun ce simt clar?

Sau e greseala ta ca nu ma intelegi,ca nu incerci sa ma intelegi?!

Niciodata nu am putut sa ma inteleg cu toti oamenii.

Sper sa existe o clipa potrivita si pentru noi doi....