luni, 3 decembrie 2012

Dragoste ciudata...

Mi-am inchis sufletul intr-un dulap plin cu amintiri si il scot de acolo,doar sa retraiesc acele clipe,soapte tarzii in noapte.Imi lipsesti,dar nu as putea sa iti recunosc!Inima as vrea sa o arunc in iad sa nu mai tanjeasca atat dupa tine,ca deja a devenit obisnuinta ca in fiecare dimineata sa arunc cate-o privire din autobuz la etajul 4.Si as vrea un trup nou,o minte mai complexa si totusi sunt fericita de tot ce am.Uneori, in diminetile cu ploaie din toamna, imi miros mainile a cafea uitata. Inima-mi dezacordata a spart tacerea în 36 de cioburi si-apoi s-a scrijelit cu fiecare pe-o artera doar ca sa cicatrizeze ziua în care m-ai lasat în urma, cu Sufletul îngenuncheat, tipand fals, ca un pescarus in cadere.Mi-ai otravit trecutul cu cele mai dulci amintiri ce acum au devenit amare!Dar langa tine uitam de toate si de ma blocam tu imi dedeai elan si nu trebuia sa spun ce imi doresc pentru ca tu,simteai.Nu ne intelegeam niciodata mereu era loc de-o cearta,eu voiam plimbari tu un cui si o bancuta si ziua era perfecta.Si totusi avem atatea lucruri in comun!Ma intelegeai numai din priviri.
Nu-mi mai sterg visele imperfecte; le las sa creasca inspre norii negri, ca mai apoi sa se reverse in raze de soare.Apunea Soarele si o data cu el, Copilaria. S-au scuturat florile zarzarilor si, o data cu ele au cazut, caramida cu caramida, toate camarutele prin care sufletul obisnuia sa se ascunda. Apoi mana mi-a sters lacrimi si oameni, deopotriva. Acum sunt atat de singura ca-mi pot auzi ecoul batailor inimii. Ingreunat oarecum, caci se pare ca toata fericirea mi-e inchisa intr-o cutie al carei sigiliu e un nod de brad.Imi imaginez c-am sa vin pe la tine, cateodata, si-o sa dansam. C-o sa ne prefacem ca nu ne-auzim inimile si-o sa stam asa, imbratisati si surzi. Iar cand o sa ne trezim, o sa fie tarziu. Si-atunci o sa ne grabim sa recastigam secundele pierdute, orele, saptamanile si anii stinsi. Un sarut, doua, opt... pana o sa ametim si-o sa cadem in noi. Cand o sa ne dezmeticim, o sa raman si mai singura, cu vise prea mari pentru strazile astea neincapatoare si cu un suflet prea mic pentru batranile maini ale trecatorilor.
 Ai sa pleci si-ai sa ma tii minte,ca pe un copilas ce ii e teama sa iubeasca!

"Te-as iubi si cu o mie de defecte, dar sa stii ca as suferi pentru fiecare.
Tu ma poti ucide. " 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu