Scrisoare catre el.

Hei,vreau sa iti spun ca nu te-am uitat,inca ma gandesc la tine...dar stim amandoi la fel de bine ca dragostea intre noi nu tine!Iar mie mi s-a luat sa ma chinui cu tine,ai fost cea mai frumoasa parte a vietii mele dar acum ai devenit un cosmar,asta e nimic nu mai poate fi schimbat.Tu m-ai ranit,ca de esti slab si cei slabi ranesc ce iubesc.Viata e ca un joc de noroc in functie de zarul dat combinatia catre succesc este destul de riscanta!Nimic numai e sigur iar amintirile cu tine nu prea mai pleaca,inchid ochii si sper sa dispari dar parca imaginea ta devine mai profunda cu fiecare secunda!Chiar numai suport am ajuns sa ma gandesc numai la tine.E aiurea sa recunosc ca nimic nu e cum am vrut sa fie,viata asta trista nu suna a poezie.Ma invatasei sa iubesc,sa apreciez si sa fiu mandra de mine pentru ceea ce sunt nu ce as vrea sa fiu.Iarasi mi-am amintit cum e sa pleci de langa mine atunci cand dau de greu,nu vreau sa ma intelegi gresit dar urasc ca te iubesc.Sunt pe culmile paradisului si inca imi amintesc cum am putut sa te iubesc,dar tu cu alta ai plecat si...m-ai uitat!

Las timpul sa treaca sa imi vindece ranile provocate de acea iubire indepartata,multe lucruri bune am aflat de cand numai esti langa mine...cum ca viata fara tine e mai usoara,mai colorata si mai interesanta.Oricum stai calm de maine altul imi va calca pragul,sper sa te uit si stiu ca o sa pot!