Frica de iubire!

As vrea sa pot sa te iubesc,sa nu ma mai gandesc la tot ce a fost ci doar la ce va fi.Sa ma suni dimineata si sa ma intrebi "Ce faci mami?Cum iti e?",iar eu in momentele alea sa fiu cea mai fericita ca eu te iubesc si sunt iubita...Dar nu este totul asa cum pare eu nu pot sa recunosc daca simt ceva pentru tine sau nu.Mi-ar placea sa ai grija de mine,dar imi e frica sa nu te ranesc,stiu bine ca daca o sa intrebi de mine ti  se v-or spune diverse lucruri.Nu stiu ce sa fac,nu stiu ce simt si imi e teama nu vreau sa te pierd dar nici sa te am doar cat timp mai e frumos afara.As vrea relatie serioasa,da imi e frica sa iubesc!Am facut multe greseli si nu imi e rusine sa le recunosc doar ca numai vreau sa sufere si alte persoane din cauza mea.Inca sper ca timpul sa inghete si sa ajung sa imi dau seama de ce imi doresc pana nu e prea tarziu.

Povestea vietii mele este mult mai complicata decat pare,mereu cand reusesc sa ma simt bine...totul se schimba radical.Oare de ce?Nici eu nu stiu...Dar de fiecare data cand am suferit,nimeni nu a fost acolo sa imi alunge suferinta,doar timpul ma legana usor pe bratele lui si anii au trecut fara sa stiu.Dar ranile trecutului par a nu se vindeca si durerea este atat de reala.Imi e frica sa iubesc iar.