miercuri, 9 mai 2012

Pentru ei

Dupa o repriza de plans as vrea ca prezentul sa devina trecut numai pot sa rabd,sa indur tot ce mi se intampla...O-i avea eu invelisul tare,dar inima e moale caci orice om plange cand simte ca numai poate si pana si ultima speranta se scufunda in abis ca titanicul.M-am obisnuit ca realitatea este dura,dar si eu plang din cauza ei ca nu am viata pe care mi-am dorit-o.As pleca departe,nu e primul gand care imi cere sa faca asta dar prietenii mi-au zis ca totul va fi bine si ca tin la mine.Cu ideea asta nu stiu cat o sa ma mai impac,mintea imi joaca feste ce chestie urasc ca va iubesc e singurul motiv pentru care mai traiesc!Stau intinsa in pat,inchid ochii si vad cat de frumos era totul candva,acum realizez ca s-a distrus usor ca un castel de nisip.
Azi am realizat cat de mult le pasa unora de lacrimile pe care le vars,sunt o persoana iubita si ma bucur de asta din plin.Atunci cand plang are cine sa imi sterga lacrima si sa ma stranga in brate.Totul devine un cosmar spulberat de zambetul tau,poate ar trebui sa te iubesc pe tine,sa ii uit pe restu care sunt doar niste vise,iluzii ce dispar la fiecare sfarsit de luna.Tu esti mereu langa mine,in bratele tale ma simt atat de bine!Dumnezu are grija de toate si cu toate problemele pe care le am promit sa mai zambesc,pentru voi toti cei care ma iubiti.Alaturi de voi am gasit fericirea,singurul loc unde ma pot simtii acasa indiferent de ora,data sau luna voi avea loc in bratele voastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu