Linistea din spatele betoanelor.

Viata este un fel de vin,anii trec cu atat este mai buna!Pacatele se aduna si cateodata risipa de ani numita viata nu are gustul ala dulce la care te astepti,in continua schimbare lumea inteapa ca bondarii.Am umblat peste tot si e timpul meu sa va arat ca anii trec si te duci la nanii,anii sunt minute...ei trec prea iute si ajungi la batranete pe-un fotoliu pufaind tigara,realizand ca nu mai ai nimic nici macar banii pentru care te-ai zbatut.

Aveai doar 14 ani cand te-ai apucat de legale,cate zapezii s-au pus pe copaci de atunci?Dar,tu te chinui sa echilibrezi totul,copil aerian fara viitor cu dorinte imense ce refuza sa primeasca sfaturi si vrea sa fie lasat in pace,cu parere de rau te uiti in spate la cate pizde sparte ai adus in toate paturile.Asta-i pamantul,toti o iau pe drumuri gresite se distrug singuri si niciodata nu v-or recunoaste asta.Doar unul reuseste sa se inalte restul stau pe burta si  indura suferinta ,de la droguri aduni atatea boli...lumea moare de legale!Ajuns in punctul in care nimeni nu te mai intelege,iei o supra.doza si totul trece,defapt se stinge si se distruge,atunci realizezi ca intr-o clipa tot ce ai avut dispare.Realitate se deformeaza,binele si rau se lupta pe aceasi strada si lumina de la capatul tunelului se apropie din ce in ce mai repede,totul se intoarce pe dos te nasti in lumina si mori in intuneric.

O ultima speranta,roaga-te sa te trezesti din chinul asta pe care il crezi perfect.Nustiu ce sa cred cand vad ca timpul trece,merg inainte singur fara roti ajutatoare!Stai pe treaba ta orice drum alegi...